Nierika – Poarta dintre Lumi
( www.nierika.ro )
va invita in zilele de 5 si 6 Ianuarie 2008 , in Bucuresti ,
la workshopul de vindecare shamanica
“ Extraction medicine and Psychopomp Work “ ,
cu Howard G. Charing ( www.shamanism.co.uk )
Pentru a putea participa la acest curs, este necesar sa fi participat anterior la unul dintre cursurile introductive sustinute de Howard G. Charing sau Aurel Mocanu.
Ziua 1 – Vindecarea prin extractie
Ziua a 2-a – Despre moarte si a muri
Non-Rezidential – Bucuresti: 5 – 6 ianuarie 2008.
Taxa de participare : 500 lei
Informatii si inscrieri :
- Aurel Mocanu , aurelmocanu@yahoo.com , 0722 539 123 , 0747 062 981 , www.nierika.ro
PENTRU A VA INSCRIE LA ACEST WORKSHOP PASII SUNT URMATORII :
-Sa solicitati ( de la Aurel Mocanu, vezi mai jos info de contact ) , sa completati si sa semnati formularul de inscriere, pe care sa ni-l trimiteti apoi prin e-mail.
-Sa platiti suma de 250 lei in contul RO59RNCB0041041198630001 , deschis de S.C. NIERIKA PH&C S.R.L. , la BCR Botosani cu mentiunea "seminar HGC ian 2008",pana cel tarziu 24 decembrie 2007 . Va rugam sa trimiteti prin e-mail dovada platii pentru a fi oficial inscris.
Restul sumei (250 lei) se plateste in prima zi de workshop. Celor care se vor retrage inainte de 24 dec 2007, li se va restitui intreaga suma platita. Pentru orice anulare dupa aceasta data , se va retine suma de 50 lei pentru cheltuieli de administrare .
VINDECAREA PRIN EXTRACTIE
Din perspective shamanica, cele doua cauze principale ale bolilor sunt pierderea puterii personale sau a fortei vitale, si patrunderea unei forte invazive in campul energetic al unei persoane. Recuperarea fortei vitale constituie un ansamblu de practici care redau aceasta forta.
Recuperarea sufletului ( Soul Retrieval ) reprezinta una dintre cele mai cunoscute si eficiente dintre practici. Celalalt ansamblu de practici, care priveste boala ca pe ,,o forta exterioara invaziva’’ aflata in campul energetic omenesc, este cunoscuta sub numele de vindecare prin extractie (Extraction Medicine).
Participantii vor invata tehnici care ii vor ajuta sa ,,vada’’ sau sa perceapa intruziunile externe, care pot aparea in campul energetic al unei persoane si sa le extraga in siguranta. Aceasta actiune de ,,eliberare’’ a formei energetice invazive sau a bolii va mari capacitatea inascuta de autovindecare a persoanei, va reda integritatea acesteia si va creste energia in zona eliberata de energia invaziva, conducand implicit la vindecare.
Howard are o experienta indelungata in domeniu si preda aceste metode in cadrul Cursului pentru formarea de practicieni in vindecarea shamanica (un curs cu durata de 2 ani), inca din 1994. De asemenea a invatat de la maestrii recunoscuti ai acestui gen de vindecare, asa numitii chirurgi paranormali care opereaza cu miinile goale, din Filipine. Howard organizeaza de 10 ani excursii in Filipine pentru cei care doresc sa interactioneze si sa lucreze cu vindecatorii de acolo.
DESPRE MOARTE SI A MURI
Shamanul in calitatea sa de calauzitor al sufletelor
Din perspectiva shamanica intre ceea ce noi numim viata si moarte exista doar un val subtire. Viata este un proces continuu, care nu se sfarseste odata cu momentul mortii.
Una dintre cele mai importante indatoriri ale shamanului, fixata prin traditie, este de a-i asista pe oamenii care mor sau spiritele celor care au murit, pentru ca acestea sa faca tranzitia catre locul in care trebuie sa ajunga dupa moarte. Aceasta este munca de calauzitor al sufletelor, ori rolul psihopomp al samanului (cuvant provenit din grecescul ,,psihopompos’’, care inseamna literal, ,,calauzitorul sufletelor’’).
In mitologia greaca, zeul Hermes era responsabil cu insotirea sufletelor in viata de apoi. Acest concept de ghid sau intermediar intre cei vii si cei morti reprezinta un leit motiv care se regaseste in majoritatea religiilor si mitologiilor.
Participantii la workshop vor invata cum sa interactioneze cu aspectele legate de moarte si de a muri, din perspectiva shamanica. In cadrul acestui curs vom experimenta calatoria in regiunile in care omul ajunge dupa moarte, cu scopul de a invata sa-i ajutam pe cei care si-au lasat lucrurile nerezolvate in momentul mortii sau pentru a sprijini pe cineva sa treaca dincolo.
MOARTEA CA ALIAT – CUM PERCEPE SAMANUL MOARTEA
In cultura si societatea moderna mortea a devenit ceva intunecat, misterios si inspaimantator. Culturile stravechi nu se raportau la moarte ca la un inamic ci indrazneau sa faca din ea un aliat.
Totul se reduce pana la urma la a indrazni sa-ti traiesti viata fara frica, din centrul adevarului personal, la a provoca si invinge tendinta catre inertie, frica de viata si instalarea prematura a batrinetii. Pentru a-l cita pe unul dintre marii invatatori, samanul de origine peruana, Don Eduardo Calderon, ,,un saman este acela care a murit deja si caruia nu-i mai este frica de viata sau moarte’’. Cateodata o criza care ameninta insasi viata cuiva este intocmai ceea ce cheama persoana respectiva pe calea samanului.
Despre moarte si a muri
In samanism moartea si nasterea sunt legate strans una de cealalta. Unul dintre rolurile samanului este de a actiona ca o ,,moasa’’ in procesul mortii, de a ajuta, de a ghida ori conduce sufletul sau esenta persoanei care moare in unitatea pe care o intruchipeaza viata-de-dupa-moarte. Aceasta este munca psihopompa, a celui care conduce sufletele.
Exista multe cosmografii, descrieri de locuri in care sufletele merg dupa moarte, fiecare depinzind de cultura ori societatea care le genereaza.
Samanismul nu este un sistem de credinte, ci unul al cunoasterii si poate fi direct experimentat cu ajutorul simturilor. Lumea in care samanii opereaza nu este cea a realitatii consensuale, adica a ceea ce am convenit cu totii ca este realitatea. Samanul vede sau experimenteaza cu toate simturile si este un mediator intre lumea fizica, de fiecare zi si o alta realitate, alternativa.
Radacinile samanismului sunt anterioare istoriei scrise. Cele mai vechi descoperiri dateaza de acum 40.000 de ani. Samanismul este ,,mama’’ ancestrala a experientelor spirituale ale umanitatii.
In multitudinea de expresii pe care le cunoaste creatia, multe culturi au construit si structurat cosmografii navigabile. Samanul navigheaza si calatoreste intr-un cosmos pe care-l experimenteaza ca fiind alcatuit din trei taramuri. Acestea graviteaza in jurul unei axe, cunoscute sub numele de marele copac sau axis mundi. Aceste taramuri sunt cunoscute sub numele de Lumea de Sus, Lumea de Jos si Lumile de Mijloc. In centrul acestor taramuri se afla Axis Mundi, adica axul central, care le conecteaza.
Aceste taramuri au fost structurate si implementate in modalitati relevante pentru cultura noastra si pentru lumea in care traim. Ele au fost re-numite, insa sunt aceleasi ca si inainte: Lumea de Sus este taramul stramosilor, al liderilor spirituali ori religiosi, al zeilor, al ghizilor spirituali, cunoscuta sub numele de Paradis sau Rai.
Ca si concept, Lumea de Mijloc a fost pur si simplu modelata dupa lumea fizica, dupa Pamant.
Lumea de Jos este prin traditie locul care hraneste si sustine, acel ,,acasa’’ al puterilor spirituale provenind din lumea naturala, al plantelor si animalelor, care a fost demonizat si re-numit Iad sau Infern.
Problema pe care o intalnim aici este ca Lumea de Jos a fost demonizata, transformata intr-un soi de travesti al semnificatiei sale originare - aceea de intruchipare a fortei vii a naturii, devenind un spatiu al raului, unde toti oamenii ticalosi (neobedienti) sfarsesc prin a suferi eterna damnare, focul infernului si alte pedepse teribile.
Din perspectiva samanica si psihologica acest lucru i-a creat omului modern problema majora a separarii. Prin demonizarea lumii de jos, a insasi locului care detine calitatile feminine ale hranirii si sustinerii vietii, am reusit ca societate sa ne deconectam pe noi insine chiar de la aceste atribute esentiale. Povestea depre Gradina Edenului se regaseste in mod fundamental in aceasta separare. Daca luam in considerare principiul unificator al lui “precum in Cer asa si pe Pamant”, atunci ne uitam la cosmografia sufletului omenesc.
In aceasta trecere rapida catre lumea civilizata am pierdut inclusiv conceptul de tranzitie a sufletului omenesc din lumea fizica spre marile taramuri ale existentei. Oamenii care mor in urma unor morti rapide si neasteptate, in accidente, sau mor nefericiti, drogati, confuzi, oamenii care nu au putere personala, care sunt victime ale unei crime sau victime de razboi, adesea dispar in Lumea de Mijloc si sunt poate incapabili sa realizeze aceasta tranzitie sau pur si simplu nu sunt constienti de locul in care se afla sau de cine sunt ei. Munca celui care conduce sufletele este de a-i ajuta pe acestia sa faca tranzitia, calatoria.
Shamanul se va imbarca intr-o calatorie de natura spirituala, pentru a localiza persoana care a decedat din cauza unor circumstante nefericite, cum ar fi moartea accidentala. El va incepe cautarea din locul in care persoana a murit si apoi in transa lui vizionara, o stare de constienta largita, va porni intr-o spirala de cercuri concentrice, care se desfasoara inspre exterior, cu scopul de a gasi aceasta persoana. Odata identificata persoana, samanul va incepe apoi munca prin care o va ajuta sa faca tranzitia catre alt loc, unde va fi intimpinata si unde se va reuni cu cei dragi.
Aceasta este munca psihopompa a samanului, de a ajuta persona decedata sa ajunga in cealalta lume. Exista o frica imensa de moarte in societatea noastra – un interes reinnoit catre acest gen de munca ar putea aduce comfort si siguranta pentru cei aflati pe moarte si pentru cei apropiati lor.
|
